Haideți să vedeți ce am aflat din acest articol „foarte informativ”:
- „Vint Cerf (...) recunoaște că el este de vină pentru că cele 4,3 miliarde de adrese lansate pe piaţă în 1977 sunt pe cale să se termine”
- Nu știam că adresele au fost lansate vreodată pe piață. Oare au fost listate la bursă ?! Și oare de ce Vint Cerf este de vină ? Pentru ca a ales, în anii '70, identificatori pe 32 de biți (adică 2^32 adrese -- 4294967296) pentru o posibilă rețea de câteva sute sau mii de calculatoare (rețea care avea ca scop „partajarea resurselor computaționale”) ? Pentru cei curioși despre ce scria Cerf pe atunci aici: http://www.cs.princeton.edu/courses/archive/fall06/cos561/papers/cerf74.pdf
- Să știți că Vint Cerf e foarte simpatic, mai ales pentru că îi place să se învinovățească inutil.
- „Specialiştii lucrează deja la un alt protocol, care va permite folosirea unui număr aproape nelimitat de adrese”
Treaba asta îmi amintește de un interviu al lui Solomon Marcus, în care zicea:
„Mi s-a spus că în facultăţile de jurnalism circulă următorul exemplu: faptul că un cîine muşcă un om e banal, nu e o ştire; dar dacă un om muşcă un câine, avem o știre.”